Hm, nu stiu ce sa zic..insa cred k exista :?

eu am votat:"Da..cred in asa ceva!!!" pt ca asta e adevarul..cred in viata de dupa moarte dar in reincarnare nu..parerea mea..

Elle...eu sunt de parere k nu prea conteaza k Andreya_3se l-a pus aici....important e k se fac dezbateri...si ink unele interesante...personal...cred in viata de dupa moarte la fel k si in reincarnare ..stiu ca pare ciudat..dar asa cred eu...nu pot sa spun dc am aceste conceptii...fiecare are parerile lui si crede in ce si in cine vrea [eu cred in Dumnezeu,insa nu sunt prea bisericoasa ]

la offtopic

N-aveam unde sa-l pun

eu inca nu pricep ce cauta topicul asta la ARTA

CE SE INTAMPLA CU SUFLETUL DUPA MOARTE
TAINA MORTII.
MOARTEA DREPTULUI
SI MOARTEA PACATOSULUI

Biserica Ortodoxa invata ca moartea este "despartirea sufletului de trup"; odata aceasta despartire savarsita, trupul este dat pamantului si putrezeste. Asadar, ultima menire a omului pe pamant este moartea, despre care Sfanta Scriptura marturiseste astfel: "Si se va intoarce tarana in pamant, de unde s-a luat, si duhul se va intoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el" (Eccl.12,7).
Moartea il rapeste pe om cand a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru indeplinirea rostului ce-i este impus. Acest termen acordat omului contine - prin prevederea dumnezeiasca - tot ce este folositor omului; deci moartea este de folos omului.
Sfantul Antonie cel Mare, vrand sa patrunda adancurile scopurilor providentei, adresa intr-o zi lui Dumnezeu urmatoarea rugaciune: "Doamne, pentru ce unii mor de tineri, pe cand altii ajung la cea mai adanca batranete?". Si Dumnezeu ii raspunse: "Antonie, vezi numai de tine! Aceasta este judecata lui Dumnezeu, ce nu ti se cade tie a cunoaste.".
Dumnezeu a harazit sufletul sa treaca prin trei stari diferite, care constituie viata sa vesnica: viata in pantecele mamei, viata pe pamant si viata de dincolo de mormant.
Sufletul, la iesirea sa din trup, trece in imparatia fiintelor asemenea lui, adica in imparatia spirituala a ingerilor. Dupa faptele sale bune sau rele, sufletul se uneste cu ingerii cei buni in rai sau cu ingerii cazuti in iad. Acest adevar ni se descopera noua de catre Iisus Hristos, in parabola bogatului si a lui Lazar, ne invata ca sufletele, dupa ce s-au despartit de trup, intra in aceeasi zi in rai sau in iad. "Adevar zic tie ca astazi vei fi cu Mine in rai." (Lc. 23, 43), a zis Hristos talharului celui bun.
Astfel fiecare suflet despartit de trupul sau va fi in rai sau in iad. Cand? Astazi, a zis Mantuitorul. Ce intelegem prin cuvantul astazi si cum impacam aceasta expresie cu invatatura Bisericii despre vami si despre a treia, a noua si a patruzecea zi dupa moarte?
Pe pamant sunt zile, nopti, si ani; dincolo de mormant nu este decat vesnicie, luminoasa sau intunecata. Deci, cuvantul astazi desemneaza timpul de dupa moarte, adica vesnicia. A treia, a noua si a patruzecea zi nu sunt decat pe pamant, caci dincolo de mormant imparatia timpului nu exista; acolo nu sunt alte zile decat cea de astazi. Misterul mortii este poarta prin care sufletul, despartindu-se de trup, intra in vesnicie.
Noi stim si vedem ce devine trupul; cat despre suflet, noi nu-l putem vedea, dar stim cu desavarsire ce i se intampla prin marturisirea Sfintei Biserici - stalpul si confirmarea adevarului - care nu a cazut niciodata din invatatura sa si nici nu poate cadea, pentru ca este invatata de Duhul Sfant.
Astfel descriu Sfintii Parinti ce se intampla in momentul in care sufletul se desparte de trup: "Ingerii - buni si rai - se vor infatisa inaintea sufletului. Vederea acestora din urma va pricinui sufletului o nesfarsita tulburare, dar va gasi o mangaiere la vederea si protectia ingerilor celor buni. Faptele bune ale omului si constiinta curata sunt in acel moment de un mare ajutor si reprezinta o mare bucurie pentru dansul. Ascultarea, umilinta, faptele bune si rabdarea sunt sprijin sufletului, care urca spre Domnul intr-o mare bucurie si insotit de ingerii cei buni; in acest timp sufletul plin de pasiuni si pacate este condus de demoni in iad unde va suferi vesnic." (Sfantul Teodor Studitul).
Sfantul Grigorie, ucenicul Sfantului Vasile, o intreba intr-o vedenie pe Sfanta Teodora asupra imprejurarilor ce au insotit moartea sa si a ucenicilor sai. "Cum pot sa-ti spun, zise ea, despre suferinta fizica si simtamantul de apasare a celor ce mor? Starea sufletului in timpul despartirii sale de trup este asemenea senzatiei celui ce ar cadea gol in mijlocul flacarilor si s-ar fi facut cenusa. Cand veni ceasul mortii mele, duhurile cele rele ma inconjurara din toate partile. Unele mugeau ca niste fiare salbatice, altele latrau ca niste caini, insa altele urlau ca lupii. Ele erau furioase, ma amenintau, se pregateau a se arunca asupra mea si scrasneau din dinti, privindu-ma. Eram nimicita de groaza cand, deodata, am vazut doi ingeri stand la dreapta patului meu si vederea lor imi dadu indrazneala. Abia atunci demonii se indepartara putin de patul meu. Unul din ingeri intreba cu manie pe demoni: "Pentru ce ajungeti voi intotdeauna inaintea noastra langa patul muribunzilor, pentru a inspaimanta si tulbura pe tot sufletul ce se pregateste a se desparti de trupul sau? Voi n-aveti a va bucura aici: mila lui Dumnezeu a patruns acest suflet si voi n-aveti nici o parte din el.". Atunci demonii se tulburara si incepura a arata faptele mele cele rele, savarsite in tineretea mea, si strigau: "Ale cui sunt deci aceste pacate, n-a facut ea cutare lucru si cutare lucru?". In sfarsit veni moartea, grozava la vedere. Se aseamana omului, insa nu are carne si nu alcatuieste decat din oase omenesti. Ea aduse cu sine mai multe instrumente de tortura: sabii, sageti, lanci, seceri, furci, securi si altele. Umilitul meu suflet tremura de frica. Sfantii Ingeri au zis catre moarte: "Fa-ti treaba ta si scapa usor acest suflet de legaturile trupesti, caci el nu are mare povara de pacata.". Moartea se apropie de mine, lua o mica secure si-mi taie mai intai picioarele, apoi bratele; apoi, cu ajutorul altor instrumente, ea slabi toate madularele mele si le desparti din incheieturi. Perdui astfel bratele si picioarele mele, tot trupul meu era mort si nu puteam sa ma misc. Pe urma imi taie capul si n-am putut sa-l mai misc, ca si cum ar fi incetat sa fie al meu. Dupa aceasta, ea pregati o bautura intr-un vas pe care-l apropie de buzele mele si m-a facut sa o beau cu de-a sila. Aceasta bautura era atat de amara incat sufletul meu nu putu sa o suporte, se infiora intr-atat si se arunca afara din trup. Atunci ingerii l-au primit in bratele lor.
Cand m-am intors, am vazut trupul meu ce zacea neinsufletit, fara miscare si fara viata, si l-am privit ca unul care ar privi un vesmant de care s-a dezbracat; si m-am mirat. Ingerii ma tineau si demonii s-au apropiat de noi, aratand pacatele mele. Ingerii incepura a cauta faptele mele cele bune si, din mila lui Dumnezeu, le-au gasit. Ingerii adunau faptele mele cele bune, facute in viata mea cu ajutorul lui Dumnezeu, si se pregateau a le pune in cumpana in fata faptelor mele cele rele, cand deodata se arata Sfantul nostru Parintele Vasile, care zise catre Sfintii Ingeri: "Acest suflet a facut mult bine batranetilor mele, m-am rugat lui Dumnezeu pentru el si Dumnezeu mi l-a dat.". Zicand aceste cuvinte, a scos de la san o punga plina cu aur si a dat-o ingerilor, spunand: "Cand veti trece prin vamile vazduhului si duhurile rele vor incepe a chinui sufletul sau, rascumparati-l cu aceasta. Eu sunt bogat din mila lui Dumnezeu, am adunat mari visterii prin munca si sudoarea mea si dau aceasta punga sufletului care m-a slujit.". Dupa ce a ispravit de vorbit, s-a dus. Duhurile cele rele fura inmarmurite; incepura a scoate gemete tanguitoare si se indepartara. Apoi iarasi se arata Sfantul Vasile, purtand niste vase pline cu miruri curate si pretioase. Deschise vasele, unul dupa altul, si varsa acele miruri asupra mea; pe loc m-am simtit inundata de miresme duhovnicesti si m-am simtit schimbata si luminata. Sfantul zis catre ingeri: "Cand veti fi implinit pentru acest suflet tot ceea ce este trebuincios, il veti duce in locuinta pe care a pregatit-o Domnul pentru mine.". Apoi sfantul se facu nevazut. Ingerii m-au luat si ne-am indreptat spre Rasarit.".
Oamenilor luminati de Dumnezeu li se incredinteaza ca, la cea de pe urma suflare, faptele lor sunt puse in cumpana si:


Daca partea dreapta e mai ridicata decat cea stanga, sufletul este este primit in rai, in mijlocul ingerilor;
daca cele doua parti ale cumpanei sunt deopotriva, atunci fireste ca mila lui Dumnezeu capata biruinta;
cand cumpana se apleaca spre partea stanga, dar nu cu mult, mila dumnezeiasca inlocuieste lipsa (astfel sunt cele trei judecati ale Domnului: judecata dreapta, judecata omeneasca, si judecata milostiva);
cand faptele cele rele apleaca cumpana prea mult in partea stanga, atunci judecata cea mai dreapta rosteste hotararea in functie de pacate.
Acestea sunt imprejurarile care insotesc moartea omului.

Cred ca femeia respectiva(blonda ) a aparut pe toate posturile.
Saracul copil ce-l mai chinuie! :o L-a retras si de la scoala intr-o perioada.
Lume nebuna.

Ati vazut emisiunea aia de la 9595 cu dr.Cristian Andrei,cu femeia aia care se credea Fecioara Maria,iar baiatul ei de 12 ani zicea k e Iisus :shock:

Citat din Biblie:

"Si am vazut niste scaune de domnie si celorce au sezut pe ele li s-a dat judecata.Si am vazut sufletele celor ce li se taiase capul din pricina marturiei lui Isus si din pricina marturiei Cuvantului lui Dumnezeu,si ale celorce nu se inchinase fiarei si icoanei ei,si nu primisera semnul ei pe frunte si pe mana.Ei au inviat,si au impartit cu Hristos o mie de ani.
Ceilalti morti nu au inviat pana nu s-au sfarsit cei o mie de ani.
( :arrow: Ade:Deci sunt doua Judecati )
Aceasta este intaia inviere.Fericiti si sfinti sunt ceice au parte de intaia inviere!Asupra lor a doua parte nu are nicio putere;ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos si vor imparati cu el o mie de ani.[...]

[...]Apoi am vazut un scaun de domnie mare si alb si pe Celce sedea pe el.[...]
Si am vazut pe morti,mari si mici stand inaintea scaunului de domnie( :arrow: a doua judecata).
[...]Si a fost deschisa o alta carte ,care este cartea vietii.Si mortii au fost judecati dupa faptele lor,dupa cele ce erau scrise in cartile acelea.[...]
Fiecare a fost judecat dupa faptele lui.
Oricine n-a fost gasit scris in cartea vietii,a fost aruncat in iazul de foc."

Apocalipsa/cap 20 cu versetele 1-15

Sper ca ai inteles Dely.

adik nu toate vor fi judecate? ci doar o parte? dak da, kre?
SAU nu toate vor invia DUPA ce se face judecata?
dupa cunostintele mele, toate vor fi prezente la judecata... ceea ce ma face sa cred k sufletul nu dispare dupa moartea trupului. unele vor ramane vii, altele vor "muri" (sau cum se mai spune... vor fi trimise in gheena, chinul vesnic)

Da,dar nu toate sufletele vor reinvia(oamenii) la Judecata de Apoi.

ori nu-ntzeleg yo, ori te contrazici singura.... intzeleg de la tine asa: sufletul dispare imediat dupa moarte si va reveni, probabil, DUPA Judecata de Apoi..... pai Judecata de Apoi cu cine se va face dak nu cu sufletele? :?

nush ce sa zic..sunt atat de multe intrebari fara raspuns si atatea fapte petrecute pe lumea asta...sunt oarecum confuza

Eu nu cred in asa ceva.Asta am si votat.Cred ca dupa ce un corp isi pierde suflarea redevine ceea l-a constituit candva,adica pamant.Cat despre suflet,exista tot felul de ipoteze.Insa eu cred ca sufletul se stinge dupa moarte si ca poate avea din nou suflare dupa Judecata de Apoi.Si acest lucru daca se va dovedi in fata lui Dumnezeu ca a fost un bun crestin cat a trait pe pamant.

eu una cred ca viata dupa moarte..n-as putea sa va dau o explicatie pt asta..dar cred..

dar mai exista o vorba (titlul unei melodii..) "va fi prea tarziu"

am votat -da...dar nu sunt convis-
Am vazut filme si de asemenea am citit pe aceasta tema,insa nu sunt 100% sigura ca ar exista cu adevarat,ar fi bine sa fie asa.. dar e o vorba care spune ca pana nu vezi ,nu crezi.